alb
Etimologie
Din latină albus.
Pronunție
- AFI: /alb/
Substantiv
Declinarea substantivului alb | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | alb | invariabil |
Articulat | albul | invariabil |
Genitiv-Dativ | albului | invariabil |
Vocativ | albule | invariabil |
- culoare obținută prin suprapunerea tuturor componentelor spectrului luminii zilei.
Cuvinte compuse
Expresii
- Negru pe alb = asigurare că cele spuse sunt adevărate, sigure, scrise
- A semna în alb = a iscăli un act înainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva încredere deplină
Substantiv
Declinarea substantivului alb | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | alb | albi |
Articulat | albul | albii |
Genitiv-Dativ | albului | albilor |
Vocativ | albule | albilor |
- denumire dată, după revoluția franceză, contrarevoluționarilor și conservatorilor.
- denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă cu prolificitate și precocitate ridicate, crescute pentru producția de carne.
- Alb de Banat
- Alb ucrainean de stepă
Adjectiv
Declinarea adjectivului alb | ||
Singular | Plural | |
Masculin | alb | albi |
Feminin | albă | albe |
Neutru | alb | albe |
- care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele.
- Cal cu coama albă.
- Om cu părul alb.
- (despre oameni, adesea substantivat) care aparține rasei albe.
- cărunt.
- (pop.; substantivat, f. art.) zorii zilei.
- incolor, transparent
- (fig.) limpede, luminos.
- (fig.) nevinovat, curat, pur, candid.
- (despre versuri) fără rimă.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- Alb la față = palid
- Ba e albă, ba e neagră = se zice despre spusele cuiva care se contrazice
- Nici albă, nici neagră = a) nici așa, nici așa; b) fără multă vorbă; deodată.
- A scoate (cuiva) peri albi = a necăji mereu (pe cineva), a agasa (pe cineva) până la exasperare
Traduceri
de culoarea zăpezii, a laptelui
|
|
Referințe
(English)
Etimologie
Din engleza medie albe < latină medie alba (= albus).
Pronunție
- AFI: /ælb/
Substantiv
alb, pl. albs