Exemplu de clarinet

Etimologie

Din italiană clarinetto.

Pronunție

  • AFI: /kla.riˈnet/


Substantiv


Declinarea substantivului
clarinet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ clarinet clarinete
Articulat clarinetul clarinetele
Genitiv-Dativ clarinetului clarinetelor
Vocativ clarinetule clarinetelor
  1. instrument muzical de suflat constând dintr-un tub conic de lemn, cu ancie simplă, cu orificii laterale cu clape.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri





(català)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

clarinet

  1. clarinet.





(English)

Etimologie

Din italiană clarinetto.

Pronunție

  • AFI: /ˌklæɹɪˈnɛt/ sau /ˌklɛɹɪˈnɛt/


Substantiv

clarinet (pl. clarinets)

  1. clarinet.