clarinetist

română

Etimologie

Din franceză clarinettiste, germană Klarinettist.

Pronunție

• AFI: /kla.ri.ne'tist/

Substantiv

Declinarea substantivului clarinetist
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	clarinetist	clarinetiști
Articulat	clarinetistul	clarinetiștii
Genitiv-Dativ	clarinetistului	clarinetiștilor
Vocativ	clarinetistule	clarinetiștilor

1. persoană care cântă din clarinet.

Cuvinte derivate

• clarinetistă

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cristelnița
• centraliști

Referințe

• DEX '98 via DEX online