clemă
Etimologie
Din germană Klemme.
Pronunție
- AFI: /'kle.mə/
Substantiv
Declinarea substantivului clemă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | clemă | cleme |
Articulat | clema | clemele |
Genitiv-Dativ | clemei | clemelor |
Vocativ | clemă | clemelor |
- dispozitiv cu ajutorul căruia se asamblează laolaltă două sau mai multe piese sau elemente, astfel încât această îmbinare să reziste la solicitări relativ mari.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online