română

Etimologie

Din germană Klemme.

Pronunție

  • AFI: /'kle.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
clemă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ clemă cleme
Articulat clema clemele
Genitiv-Dativ clemei clemelor
Vocativ clemă clemelor
  1. dispozitiv cu ajutorul căruia se asamblează laolaltă două sau mai multe piese sau elemente, astfel încât această îmbinarereziste la solicitări relativ mari.


Traduceri

Anagrame

Referințe