clevetire

română

Etimologie

Din a cleveti.

Pronunție

• AFI: /kle.ve'ti.re/

Substantiv

Declinarea substantivului clevetire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	clevetire	clevetiri
Articulat	clevetirea	clevetirile
Genitiv-Dativ	clevetirii	clevetirilor
Vocativ	clevetire	clevetirilor

1. (pop. și fam.) acțiunea de a cleveti și rezultatul ei; defăimare, calomniere, ponegrire.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• crivețele

Referințe

• DEX '98 via DEX online