clocotire
română
Etimologie
Din a clocoti.
Pronunție
- AFI: /klo.ko'ti.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului clocotire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | clocotire | clocotiri |
| Articulat | clocotirea | clocotirile |
| Genitiv-Dativ | clocotirii | clocotirilor |
| Vocativ | clocotire | clocotirilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online