cocțiune

română

Etimologie

Din franceză coction.

Pronunție

• AFI: /kok.ʦiˈu.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului cocțiune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cocțiune	cocțiuni
Articulat	cocțiunea	cocțiunile
Genitiv-Dativ	cocțiunii	cocțiunilor
Vocativ	cocțiune	cocțiunilor

1. (fam.) fierbere a frunzelor, florilor etc. ale unor plante medicinale în scopul extragerii principiilor active pe care le conțin; medicament astfel obținut.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cuconițe

Referințe

• DEX '98 via DEX online