Un cocteil

română

Variante

Etimologie

Din engleză cocktail, confer franceză cocktail.

Pronunție

  • AFI: /'kok.tejl/


Substantiv


Declinarea substantivului
cocteil
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cocteil cocteiluri
Articulat cocteilul cocteilurile
Genitiv-Dativ cocteilului cocteilurilor
Vocativ ' '
  1. băutură preparată dintr-un amestec de băuturi alcoolice (cu ingrediente).
    Invitații au servit cocteiluri cu rom.
  2. recepție de proporții mai modeste.
  3. (fig.) ansamblu constituit dintr-un amestec de elemente diverse.
  4. (argou) (tox.) cocaină injectabilă combinată cu heroină.
  5. (argou) (prin ext.) amestec de diverse droguri.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe