recepție

română

Etimologie

Din franceză reception < latină receptio.

Pronunție

• AFI: /re'ʧep.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului recepție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	recepție	recepții
Articulat	recepția	recepțiile
Genitiv-Dativ	recepției	recepțiilor
Vocativ	recepție	recepțiilor

1. operație de luare în primire a unui material sau a unei lucrări, pe baza verificării lor cantitative și calitative.
2. serviciu într-o întreprindere hotelieră care are evidența persoanelor aflate în hotel, face repartizarea în camere a solicitatorilor etc.
3. (tehn.) primire a unei anumite forme de energie pentru a o transforma în altă formă de energie.
4. reuniune, banchet cu caracter festiv (în cercurile oficiale).
5. (înv.) primire, întâmpinare (cu caracter ceremonios) a unui oaspete.

Cuvinte derivate

• contrarecepție
• radiorecepție

Cuvinte compuse

• discurs de recepție

Traduceri

Traduceri

engleză: reception (English)

germană: Rezeption (Deutsch) f.

Referințe

• DEX '98 via DEX online