colibaș

română

Din colibă + sufixul -aș.

Declinarea substantivului colibaș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	colibaș	colibași
Articulat	colibașul	colibașii
Genitiv-Dativ	colibașului	colibașilor
Vocativ	colibașule	colibașilor

(înv.; la pl.) categorie de țărani dependenți; (și la sg.) țăran din această categorie.
(rar) om care locuiește într-o colibă.