colindătoare
română
Etimologie
Din colindător.
Pronunție
- AFI: /ko.lin.də'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului colindătoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | colindătoare | colindătoare |
| Articulat | colindătoarea | colindătoarele |
| Genitiv-Dativ | colindătoarei | colindătoarelor |
| Vocativ | colindătoareo | colindătoarelor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online