O colivie

română

Etimologie

Din greacă ϰλουβί (klouví), ϰλωβός (klovós) prin intermediul slavă kulĩvija.

Pronunție

  • AFI: /ko.li'vi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
colivie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ colivie colivii
Articulat colivia coliviile
Genitiv-Dativ coliviei coliviilor
Vocativ colivio coliviilor
  1. cușcă mică făcută din vergele de metal sau de lemn, în care sunt ținute păsările cântătoare sau decorative.
    O colivie pentru păsări.
  2. construcție de metal acționată mecanic, care servește la transportarea persoanelor și materialelor în puțurile unei mine.
    Colivie de mină.

Sinonime


Traduceri

Referințe