colmata

română

Etimologie

Din franceză colmater.

Pronunție

• AFI: /kol.ma'ta/

Verb

Conjugarea verbului colmata
Infinitiv	a colmata
Indicativ prezent pers. 1 sg.	colmatez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să colmateze
Participiu	colmatat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a produce o colmatare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• calmato

Referințe

• DEX '98 via DEX online