colocviu

română

Etimologie

Din latină colloquium.

Pronunție

• AFI: /koˈlok.vju/

Substantiv

Declinarea substantivului colocviu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	colocviu	colocvii
Articulat	colocviul	colocviile
Genitiv-Dativ	colocviului	colocviilor
Vocativ	colocviule	colocviilor

1. convorbire, discuție (pe o temă dată).
2. formă de control a cunoștințelor dobândite de studenți, care constă în discuții, lucrări de laborator, lucrări practice.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online