coluziune

română

Etimologie

Din franceză collusion < latină collusio, collusionis.

Pronunție

• AFI: /ko.lu.ziˈu.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului coluziune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	coluziune	coluziuni
Articulat	coluziunea	coluziunile
Genitiv-Dativ	coluziunii	coluziunilor
Vocativ	coluziune	coluziunilor

1. (rar) înțelegere secretă între două părți, două persoane etc. în prejudiciul unei a treia.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online