română

Etimologie

Din combiner.

Pronunție

  • AFI: /kom.bi'ne.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
combineră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ combineră combinere
Articulat combinera combinerele
Genitiv-Dativ combinerei combinerelor
Vocativ combinero combinerelor
  1. muncitoare calificată care manevrează o combină.


Traduceri

Anagrame

Referințe