comunicație
română
Variante
Etimologie
Din franceză communication < latină communicatio, communicationis.
Pronunție
- AFI: /ko.mu.ni'ka.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului comunicație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | comunicație | comunicații |
| Articulat | comunicația | comunicațiile |
| Genitiv-Dativ | comunicației | comunicațiilor |
| Vocativ | comunicație | comunicațiilor |
- mijloc de comunicare între puncte diferite; legătură, contact.
- sistem tehnic folosit pentru realizarea comunicației.
Cuvinte compuse
- cale de comunicație
- comunicații de masă
- comunicații fără fir
- Comunicații Internaționale
- comunicații radio
- comunicații spațiale
- comunicații telefonice
- Ministerul Comunicațiilor
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online