conducătoare

română

Etimologie

Din conducător.

Pronunție

• AFI: /kon.du.kə'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului conducătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	conducătoare	conducătoare
Articulat	conducătoarea	conducătoarele
Genitiv-Dativ	conducătoarei	conducătoarelor
Vocativ	conducătoareo	conducătoarelor

1. persoană sau organ care conduce un partid, o organizație, o instituție sau o întreprindere.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• conductoarea

Referințe

• DEX '98 via DEX online