conductoare
română
Etimologie
Din conductor.
Pronunție
- AFI: /kon.duk'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului conductoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | conductoare | conductoare |
| Articulat | conductoarea | conductoarele |
| Genitiv-Dativ | conductoarei | conductoarelor |
| Vocativ | conductoareo | conductoarelor |
- funcționară la calea ferată care controlează biletele călătorilor și supraveghează vagoanele.
- (rar) șoferiță.
- supraveghetoare și diriguitoare a unei echipe de lucrători; șefă de echipă.
- (înv.) călăuză.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online