română

Etimologie

Din franceză conjecture < latină conjectura.

Pronunție

  • AFI: /kon.ʒek'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
conjectură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conjectură conjecturi
Articulat conjectura conjecturile
Genitiv-Dativ conjecturii conjecturilor
Vocativ conjectură conjecturilor
  1. părere bazată pe ipoteze sau pe presupuneri; prezumție, supoziție.


Traduceri

Referințe