prezumție

română

Etimologie

Din franceză présomption < latină praesumptio.

Pronunție

• AFI: /pre'zum.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului prezumție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prezumție	prezumții
Articulat	prezumția	prezumțiile
Genitiv-Dativ	prezumției	prezumțiilor
Vocativ	'	'

1. părere bazată numai pe fapte aparente.
2. opinie prea avantajoasă și neîntemeiată despre sine; supraestimare proprie.

Sinonime

• 1: ipoteză, presupunere, supoziție
• 2: aroganță, fală, fudulie, impertinență, infatuare, insolență, înfumurare, îngâmfare, măgărie, mândrie, necuviință, neobrăzare, nerușinare, obrăznicie, orgoliu, semeție, sfruntare, trufie, tupeu, vanitate

Cuvinte derivate

• prezumțios

Cuvinte compuse

• prezumție de nevinovăție

Cuvinte apropiate

• presupune

Traduceri

părere întemeiată pe fapte aparente

Vedeți traduceri pentru presupunere.

părere prea bună despre sine

engleză: presumption (English) franceză: présomption (français) f.

germană: Überheblichkeit (Deutsch) f.

Referințe

• DEX online