consoană oclusivă

română

Etimologie

Din consoană + oclusivă.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Cuvânt compus

consoană oclusivă

1. (și substantivat, f.) consoană care se articulează printr-o ocluziune a canalului fonator, urmată de o explozie; consoană explozivă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online