(català)

Etimologie

Din latină continere.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
contenir
Infinitiv contenir
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
continc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
contingui
Participiu trecut contingut
Participiu prezent contenint
  1. a conține, a cuprinde

Sinonime





(français)

Etimologie

Din franceză veche contenir < latin continēre, forma de infinitiv prezent activ pentru contineō („a conține, a cuprinde”).

Înrudit cu catalană contenir, italiană contenere, occitană contenir, conténer, portugheză conter, română conteni, conține și spaniolă contener.

Pronunție


Verb

contenir

  1. (v.tranz.) a conține, a cuprinde
    Ce vase contient tant de litres.
  2. (v.tranz.) a avea
    Cette histoire contient des détails fort intéressants.
  3. (v.tranz.) a reține, a ascunde
    contenir son indignation, sa fureur, ses transports.

se contenir

  1. (v.refl.) a se controla, a se domina

Sinonime

contenir

Cuvinte apropiate

Referințe