contopire

română

Etimologie

Din a contopi.

Pronunție

• AFI: /kon.to'pi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului contopire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	contopire	contopiri
Articulat	contopirea	contopirile
Genitiv-Dativ	contopirii	contopirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a (se) contopi și rezultatul ei; fuziune.

Sinonime

• fuzionare

Antonime

• separare

Traduceri

Traduceri

engleză: fuse (English)

Referințe

• DEX online