copiliță

română

Etimologie

Din copil + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /ko.pi'li.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului copiliță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	copiliță	copilițe
Articulat	copilița	copilițele
Genitiv-Dativ	copiliței	copilițelor
Vocativ	copiliță	copilițelor

1. diminutiv al lui copilă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• apolitic
• cioplita

Referințe

• DEX '98 via DEX online