corealitate

română

Etimologie

Din co- + realitate.

Pronunție

• AFI: /ko.re.a.liˈta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului corealitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	corealitate	invariabil
Articulat	corealitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	corealității	invariabil
Vocativ	corealitate	invariabil

1. concept estetic și filozofic care implică, în general, ideea simultaneității a două moduri de existență.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online