crâșca

română

Etimologie

Formație onomatopeică.

Pronunție

• AFI: /krɨʃ'ka/

Verb

Conjugarea verbului crâșca
Infinitiv	a crâșca
Indicativ prezent pers. 1 sg.	crâșc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să crâște
Participiu	crâșcat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) (reg.) a scrâșni din dinți de ciudă, de mânie etc.
2. (v.intranz.) (despre zăpada înghețată) a scârțâi, a trosni (sub picioare).

Cuvinte derivate

• crâșcare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online