(English)

Etimologie

Din nordică veche kraka („cioară”) < formație onomatopeică.

Pronunție


Substantiv

crake, pl. crakes

  1. (ornit.) ralid; cristei, cristei-de-baltă

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Vezi și


Verb


Conjugarea verbului
to crake
Infinitiv to crake
Prezent simplu
pers. 3 sg.
crakes
Trecut simplu craked
Participiu trecut craked
Participiu prezent craking
  1. a striga tare ca un cristei

Anagrame

Etimologie

Confer crack.

Substantiv

crake, pl. crakes

  1. (ieșit din uz) laudă de sine

Sinonime


Verb


Conjugarea verbului
to crake
Infinitiv to crake
Prezent simplu
pers. 3 sg.
crakes
Trecut simplu craked
Participiu trecut craked
Participiu prezent craking
  1. (ieșit din uz) a se lăuda, a se mândri

Sinonime

Referințe