csábul

maghiară

(magyar)

Etimologie

Dintr-o rădăcină neatestată + sufixul -ul.

Pronunție

• AFI: /ˈʧaːbul/

Verb

csábul

1. a ceda (în fața) tentației

Cuvinte derivate

• csáb

Cuvinte apropiate

• csábít