csábít

maghiară

(magyar)

Etimologie

Dintr-o rădăcină neatestată + sufixul -ít.

Pronunție

• AFI: /ˈʧaːbiːt/

Verb

1. a seduce, a tenta, a ademeni

Cuvinte derivate

• csáb

Cuvinte apropiate

• csábul