cultivare

română

Etimologie

Din a cultiva.

Pronunție

• AFI: /kul.ti'va.re/

Substantiv

Declinarea substantivului cultivare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cultivare	cultivări
Articulat	cultivarea	cultivările
Genitiv-Dativ	cultivării	cultivărilor
Vocativ	cultivare	cultivărilor

1. acțiunea de a (se) cultiva; lucrarea pământului; educare, instruire, dezvoltare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• crivatule
• creativul

Referințe

• DEX '98 via DEX online