română

Etimologie

Din a (se) cuminți.

Pronunție

  • AFI: /ku.min'ʦit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
cumințit
Singular Plural
Masculin cumințit cumințiți
Feminin cumințită cumințite
Neutru cumințit cumințite
  1. care a devenit mai așezat, mai serios; care s-a făcut mai înțelept, mai cu judecată.


Traduceri

Referințe