curetage

franceză

(français)

Variante

• curettage

Etimologie

Compus din verbul cureter + sufixul -age.

Pronunție

• AFI: /kyʁ.taʒ/

Substantiv

curetage m., curetages pl.

1. (med.) chiuretaj, chiuretare, raclaj
2. (arhit.) reconstruirea unui edificiu vechi, în timp ce fațada este păstrată

Cuvinte apropiate

• cureter

Referințe

• Wiktionnaire