curtezană
română
Etimologie
Din franceză courtisane (după curte).
Pronunție
- AFI: /kur.te'za.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului curtezană | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | curtezană | curtezane |
| Articulat | curtezana | curtezanele |
| Genitiv-Dativ | curtezanei | curtezanelor |
| Vocativ | curtezană | curtezanelor |
- femeie de moravuri ușoare, care trăia la curtea unui suveran sau a unui nobil; (p.gener.) femeie cu conduită imorală; prostituată.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online