Etimologie

Din franceză souverain < latină superanus.

Pronunție

  • AFI: /su.ve'ran/


Substantiv


Declinarea substantivului
suveran/suverană
m./f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ suveran/suverană suverani/suverane
Articulat suveranul/suverana suveranii/suveranele
Genitiv-Dativ suveranului/suveranei suveranilor/suveranelor
Vocativ suveranule/suverano suveranilor/suveranelor
  1. conducător al unui stat monarhic.
  2. (fig.) persoană sau colectivitate liberădispună de soarta sa, de actele sale.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate


Traduceri



Adjectiv


Declinarea adjectivului
suveran
Singular Plural
Masculin suveran suverani
Feminin suverană suverane
Neutru suveran suverane
  1. care este deasupra tuturor, cu o mare autoritate, care are autoritatea supremă.
    Putere suverană.
  2. (fig.) absolut, fără margini; total, suprem.
    Un dispreț suveran.
  3. (despre state, popoare) care se bucură de suveranitate.

Sinonime

Antonime


Traduceri

Referințe