dăscălire

română

Etimologie

Din a dăscăli.

Pronunție

• AFI: /dəs.kə'li.re/

Substantiv

Declinarea substantivului dăscălire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dăscălire	dăscăliri
Articulat	dăscălirea	dăscălirile
Genitiv-Dativ	dăscălirii	dăscălirilor
Vocativ	dăscălire	dăscălirilor

1. acțiunea de a dăscăli și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• declasări
• escadrila

Referințe

• DEX '98 via DEX online