Etimologie

Din franceză décalage.

Pronunție

  • AFI: /de.ka'laʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
decalaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ decalaj decalaje
Articulat decalajul decalajele
Genitiv-Dativ decalajului decalajelor
Vocativ decalajule decalajelor
  1. distanțare în spațiu a două obiecte în raport cu poziția inițială a unuia față de celălalt; distanțare în timp a două sau mai multe fapte sau evenimente.
  2. (fig.) dezacord, nepotrivire între situații, concepții, evenimente sau fapte.


Traduceri

Referințe