declanșare
Etimologie
Din a declanșa.
Pronunție
- AFI: /de.klan'ʃa.re/
Substantiv
Declinarea substantivului declanșare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | declanșare | declanșări |
Articulat | declanșarea | declanșările |
Genitiv-Dativ | declanșării | declanșărilor |
Vocativ | declanșare | declanșărilor |
- faptul de a (se) declanșa; dezlănțuire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online