Etimologie

Din franceză déclencher.

Pronunție

  • AFI: /de.klan'ʃa/


Verb


Conjugarea verbului
declanșa
Infinitiv a declanșa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
declanșez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să declanșeze
Participiu declanșat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) dezlănțui, a (se) stârni, a (se) porni.
  2. (v.tranz.) a provoca, prin comandă, intrarea rapidă în funcție a unui mecanism sau a unui dispozitiv (înlăturând o piedică).
    Aparat care se declanșează automat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe