decola
română
Etimologie
Din franceză décoller.
Pronunție
- AFI: /de.ko'la/
Verb
| Conjugarea verbului decola | |
| Infinitiv | a decola |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
decolez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să decoleze |
| Participiu | decolat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz.) (despre aeronave) a se desprinde de pământ sau de pe suprafața unei ape și a-și lua zborul.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online