deconsiliere

română

Etimologie

Din a deconsilia.

Pronunție

• AFI: /de.kon.si.liˈe.re/

Substantiv

Declinarea substantivului deconsiliere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	deconsiliere	deconsilieri
Articulat	deconsilierea	deconsilierile
Genitiv-Dativ	deconsilierii	deconsilierilor
Vocativ	deconsiliere	deconsilierilor

1. acțiunea de a deconsilia și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online