decroșare

română

Etimologie

Din a decroșa.

Pronunție

• AFI: /de.kro'ʃa.re/

Substantiv

Declinarea substantivului decroșare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	decroșare	decroșări
Articulat	decroșarea	decroșările
Genitiv-Dativ	decroșării	decroșărilor
Vocativ	decroșare	decroșărilor

1. acțiunea de a (se) decroșa și rezultatul ei.
2. (geol.) fractură în scoarța terestră de-a lungul căreia se decroșează stratele.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online