decupla
română
Etimologie
Din franceză découpler.
Pronunție
- AFI: /de.ku'pla/
Verb
| Conjugarea verbului decupla | |
| Infinitiv | a decupla |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
decuplez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să decupleze |
| Participiu | decuplat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a dezlega, a desface elementele unui cuplu, ale unui sistem tehnic.
- (v.tranz.) a deconecta.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online