desface
![]() |
Etimologie
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului (se) desface | |
Infinitiv | a (se) desface |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) desfac |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) desfacă |
Participiu | desfăcut |
Conjugare | III |
- (v.tranz. și refl.) a (se) descompune în părțile componente.
- (v.tranz.) a face ca ceva efectuat să revină la starea anterioară.
- (v.tranz.) a anula o învoială, un contract etc.
- (v.tranz. și refl.) a (se) desprinde din locul sau din legătura în care este prins, fixat.
- Nodul s-a desfăcut.
- (v.refl. și tranz.) a (se) despărți, a (se) separa de cineva sau de ceva.
- (v.tranz.) a deschide un obiect, dezlegându-l, tăindu-l, ridicându-i capacul etc.
- Desfac un plic.
- Desface un pachet.
- a desfășura, deschizând, întinzând, răsfirând.
- Pasărea își desface aripile.
- (v.refl.) (despre flori) a-și deschide petalele.
- Se desfac mugurii, bobocii.
- (v.tranz.) a vinde produse; a lichida prin vânzare.
- (v.intranz.) (în superstiții; construit cu dativul persoanei) a înlătura vraja sau farmecul care apasă asupra cuiva.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Expresii
- A desface patul = a pregăti patul pentru dormit
Traduceri
a descompune
|
a deschide
|
a desfășura; a despături
|