dehiscent

română

Etimologie

Din franceză déhiscent < latină dehiscens, dehiscentis.

Pronunție

• AFI: /de.his'ʧent/

Adjectiv

Declinarea adjectivului dehiscent
	Singular	Plural
Masculin	dehiscent	dehiscenți
Feminin	dehiscentă	dehiscente
Neutru	dehiscent	dehiscente

1. (despre fructe, antere etc.) care se deschide spontan când ajunge la maturitate, punând în libertate semințele.

Traduceri

care prezintă dehiscență

engleză: dehiscent (English)

franceză: déhiscent (français)

Referințe

• DEX '98 via DEX online