română

Etimologie

Din latină *disjugare.

Pronunție

  • AFI: /de.ʒu'ga/


Verb


Conjugarea verbului
dejuga
Infinitiv a dejuga
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
dejug
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dejuge
Participiu dejugat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a scoate boul din jug.
  2. (v.intranz.) (fig.) (rar) a ajunge sau a se opri undeva; a poposi, a se așeza.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe