Etimologie

Din latină *assediare.

Pronunție

  • AFI: /a.ʃe'za/


Verb


Conjugarea verbului
(se) așeza
Infinitiv a (se) așeza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) așez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) așeze
Participiu așezat
Conjugare I

I.

  1. (v.refl. și tranz.) a (se) pune pe ceva sau undeva pentru a ședea sau a face să șadă.
    Te rog să te așezi pe scaun.
  2. (v.refl.) a poposi.
    Călătorul s-a așezat la umbra unui copac.
  3. (v.refl.) (despre păsări sau insecte) a se lăsa din zbor pe ceva pentru a se odihni.
  4. (v.refl.) a se așterne formând un strat.
  5. (v.refl.) (despre lichide în fermentație) a se limpezi.
  6. (v.refl.) (fig.) a se potoli, a se liniști.
  7. (v.refl.) a se stabili într-o localitate, într-un loc.

II.

  1. (v.tranz și refl.) a (se) pune într-o anumită ordine; a (se) rândui, a (se) aranja.
  2. (v.intranz.) (pop.) a pune la cale; a proiecta, a plănui.
    Așeza o petrecere.

III.

  1. (v.tranz.) (rar) a înfățișa un fapt într-o anumită lumină.
  2. (înv.) a dispune, a decreta, a hotărî; a institui, a statornici, a fixa.

IV.

  1. (v.tranz.) a procura cuiva o situație mai bună; a căpătui.
  2. a instala pe cineva într-o funcție.

Sinonime

I.

II.

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

  • A se așeza în pat = a se întinde în pat; a se culca
  • A se așeza la lucru = a începe să facă o treabă


Traduceri

Referințe