Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
delict

română

Etimologie

Din latină delictum. Confer franceză délit.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
delict
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ delict delicte
Articulat delictul delictele
Genitiv-Dativ delictului delictelor
Vocativ delictule delictelor
  1. fapt nepermis de legea penală; infracțiune de mai mică gravitate, care se sancționează cu amendă penală sau cu închisoare corecțională.


Traduceri

Referințe