Variante de scriere Vezi și : Lege, lège, legë, legę, -lege
Wiki letter w.svg Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Dezvoltare în alte limbi
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
lege

română

Etimologie

Din latină lex, legis.

Pronunție

  • AFI: /ˈle.ʤe/


Substantiv


Declinarea substantivului
lege
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ lege legi
Articulat legea legile
Genitiv-Dativ legii legilor
Vocativ lege legilor
  1. categorie filozofică ce exprimă raporturi esențiale, necesare, generale, relativ stabile și repetabile între laturile interne ale aceluiași obiect sau fenomen, între obiecte sau fenomene diferite sau între stadiile succesive ale unui anumit proces.
  2. modificare cu caracter regulat care intervine într-un fenomen, într-un proces etc., exprimând esența lui.
  3. normă cu caracter obligatoriu, stabilită și apărată de puterea de stat.
  4. (pop.) proces, judecată.
  5. legalitate, constituționalitate.
  6. religie, credință.
  7. datină, obicei.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • Vorba (sau cuvântul cuiva) e lege = vorba lui se respectă cu strictețe
  • Cum e legea = cum se cuvine, cum se cade
  • (Nu) e lege = (nu) este neapărat așa
  • În numele legii, = formulă întrebuințată atunci când se invocă autoritatea legală
  • În baza legii = în conformitate cu prevederile legale
  • Pe legea mea! = zău! pe conștiința mea!
  • În legea cuiva = în felul cuiva, cum se pricepe cineva


Traduceri

Etimologie

Din lega.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru lega.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru lega.

Referințe