română

Etimologie

Din deponent.

Pronunție

  • AFI: /de.po'nen.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
deponentă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ deponentă deponente
Articulat deponenta deponentele
Genitiv-Dativ deponentei deponentelor
Vocativ deponento deponentelor
  1. persoană care încredințează unei alte persoane un lucru în temeiul unui contract de depozit; depunătoare.


Traduceri

Referințe