deponentă

română

Etimologie

Din deponent.

Pronunție

• AFI: /de.po'nen.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului deponentă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	deponentă	deponente
Articulat	deponenta	deponentele
Genitiv-Dativ	deponentei	deponentelor
Vocativ	deponento	deponentelor

1. persoană care încredințează unei alte persoane un lucru în temeiul unui contract de depozit; depunătoare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online